Home >> Corupți >> Miliardari pe banii noştri (III)

Miliardari pe banii noştri (III)

La începutul anilor ’90, una dintre temerile care îi făcea pe români să iasă în stradă era că moşierii se vor întoarce şi îşi vor lua pământurile înapoi. Astăzi, o bună parte dintre ele au ajuns pe mâna noilor ciocoi. Însă nu doar moşiile au ajuns în mâna profitorilor, ci şi părţi însemnate din zestrea turistică a României.
Cel mai flagrant caz este cel al omului de afaceri Alexandru Bittner, apropiat al familiei Năstase, despre care a scris întreaga presă în anchete ample. Mai jos este un grupaj de informaţii din „Evenimentul Zilei”, „Gardianul”, „Cotidianul”, „Bursa”, „Prezent”.

Stăpânul Deltei

Aproape jumătate din Delta Dunării, ecosistem unic în Europa, a fost concesionată lui Alexandru Bittner, un român plecat în căutarea visului american, dar care a descoperit formula îmbogăţirii abia după ce s-a întors în România tranziţiei.
În sferele rarefiate ale puterii, ca şi printre pescarii amărâţi ai Deltei, se vorbeşte că în spatele afacerilor s-ar afla de fapt Adrian Năstase, iar Bittner ar fi un simplu paravan, date fiind relaţiile apropiate dintre familiile celor doi.
Investiţiile lui Bittner din Deltă s-au făcut prin firma “Piscicola Tour” SRL, înfiinţată în 2001, având sediul la Jurilovca şi un capital social de numai 52 de milioane lei.
Societatea îi are ca acţionari minoritari pe Dragoş Vladimir Popa, fiul unui fost ambasador în Iugoslavia, şi Bartolomeu Finis, om de afaceri implicat în controversata privatizare a Biroului de Turism pentru Tineret (BTT). Pachetul majoritar, de 70 la sută din acţiuni, aparţine societăţii londoneze “Heavy Industry” Ltd., în spatele căreia s-ar afla Alexandru Bittner.
Practic, Bittner “a debarcat” în Deltă, la Jurilovca, exact în perioada când Dan Matei Agathon anunţa cu mare pompă intenţia de a pune bazele staţiunii “Europa”, cea care ar fi urmat să atragă în Deltă aproximativ 700.000 de turişti.
Însă în iunie 2002, Bittner a inaugurat, în prezenţa lui Agathon, staţiunea privată “Eden”, în zona Gura Portiţei, o investiţie de peste un milion de dolari făcută pe un teren concesionat de la stat pe o perioadă de 49 de ani. De aici, din paradisul de la Gura Portiţei, Bittner şi-a întins plasele, ca un pescar iscusit, prin toată Delta.
În 2002, Bittner a dat marea lovitură. A licitat şi a câştigat fără emoţii dreptul de a pescui singur pe o mare suprafaţă din Deltă: şase locaţii, din cele 24 scoase la licitaţie. Prima pe listă – zona Razim-Sinoe, cel mai mare bazin piscicol natural de apă dulce din Europa.
Mai exact, o suprafaţă de peste 100 de hectare, adică mai mult de o cincime din cele 580 de hectare cât înseamnă toată Rezervaţia Biosferei Deltei Dunării, cu pământ şi apă la un loc.
În plus, Bittner a obţinut şi un contract (din şapte) pentru exploatarea stufului, la Zmeica-Goloviţa. Contractele au fost semnate anul acesta, după o lungă perioadă de contestaţii şi amânări.
În mod inexplicabil, oamenii locului, pescari din tată-n fiu, s-au văzut înlăturaţi din competiţie, în pofida faptului că inclusiv legislaţia internaţională stipulează acordarea dreptului de preemţiune (prioritate) pentru băştinaşi.
Asociaţiile de pescari au contestat degeaba în instanţă procedurile licitaţiei.
Piscicola Jurilovca a fost efectiv vândută de fosta APAPS abia în septembrie anul trecut. Potrivit APAPS, cumpărătorul este o persoană fizică – un anume Doru Frânculeţ, cu domiciliul la Măneciu (Prahova), acolo unde, întâmplător, Bittner a cumpărat aproximativ 100 de hectare, probabil pentru o viitoare staţiune, un fel de “Eden” montan, de data aceasta.
Odiseea afacerilor lui Bittner la Jurilovca nu se opreşte aici. Pasul cel mai important s-a făcut la începutul acestui an, când cele 4,2 hectare de domeniu public au fost luate de la Administraţia Biosferei Delta Dunării (ABDD) şi trecute la Agenţia Domeniilor Statului (ADS), după cum ne confirmă un document semnat de conducerea Agenţiei.
Pe scurt, pământul a fost scos din patrimoniul UNESCO (pe lista căruia se află Biosfera Delta Dunării) şi dat ADS. Care e diferenţa? În timp ce terenurile ABDD nu pot fi vândute, ci doar concesionate, cele ale ADS se pot înstrăina.
Pasul următor: cele 4,2 hectare au fost închiriate de către ADS societăţii “Piscicola” Jurilovca, cumpărată de omul lui Bittner din Măneciu, Doru Frânculeţ. Şi tot ADS ne anunţă, în documentul amintit, că urmează ultimul pas, “atestarea dreptului de proprietate în conformitate cu HG nr. 834/1991”. Adică trecerea celor 4,2 hectare în proprietatea lui Bittner.
“Piscicola Tour”, firma prin care Bittner a demarat afacerile în Deltă, încheia anul 2001 cu o pierdere de 1,3 miliarde lei, la o cifră totală de afaceri de peste cinci miliarde. În 2002 însă, volumul afacerilor a crescut spectaculos: Bittner a rulat o sumă de peste 17 miliarde lei, fără însă a reuşi să facă profit. Pierderile au scăzut totuşi, la aproape un miliard de lei.
Cu toate acestea, în 2003, Bittner a găsit resurse pentru a-şi extinde afacerile pe seama Deltei, formând holdingul “RFD” Jurilovca, care include şi o reţea de desfacere. Obiectul de activitate este comerţul cu ridicata, în special de produse alimentare.
Acţionarul principal al holdingului “RFD” Jurilovca este chiar firma-mamă, “Piscicola Tour”. Şi “RFD” s-a bucurat de generozitatea autorităţilor, chiar la sute de kilometri distanţă de gurile Dunării.
La mijlocul anului trecut, Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului au emis un ordin comun în urma căruia mai multe specii piscicole din Delta Dunării devin protejate prin lege. Pe lista cu pricina apare şi sturionul, a cărui exploatare industrială este interzisă până în anul 2008. Acest fapt a încurcat afacerile cu icre negre pe care le desfăşoară controversatul om de afaceri Alexandru Bittner, el acţionând în judecată Ministerul Agriculturii pentru ridicarea restricţiei.
Ordinul comun al Ministerului Agriculturii şi al Mediului l-a nemulţumit profund pe Alexandru Bittner, principalul concesionar din Delta Dunării. Societatea sa, SC „Piscicola Tour” SRL, care deţine controlul absolut al afacerilor cu icre negre, a căror valoare se cifrează pe piaţa neagră la peste 15 milioane dolari, a atacat ordinul în instanţă, iar Curtea de Apel Bucureşti a suspendat judecarea recursului introdus de Ministerul Agriculturii pentru luna martie 2006. Ca şi cum paralizarea turismului din cauza gripei aviare nu era de ajuns, masacrul din ultimii ani al sturionilor ne-a costat o nouă sancţiune internaţională, Statele Unite refuzând să mai importe sturioni de pe piaţa românească. Justiţia, pentru a da satisfacţie intereselor economice ale celui mai mare concesionar din zonă, care controlează complexul Razim-Sinoe şi Cotul Pisicii, adică peste o jumătate din teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, alături de Robert Răduţă, Gheorghe Negrea sau Sorin Marin, plus că Gura Portiţei este ultima „inginerie financiară“, a pus statul în imposibilitatea de a se achita de obligaţiile pe care şi le-a asumat în faţa organismelor internaţionale cu privire la conservarea biodiversităţii în Delta Dunării.

Alţi latifundiari din Deltă

Delta a fost delimitată în zone de interese, fapt dezvăluit în mai multe rânduri de presă. Conform împărţirii, atribuită prin concesiuni chiar în inima Rezervaţiei Biosferei Deltei Dunării, latifundiarii se împart astfel: Alexandru Bittner, prin firma “Piscicola Tour” Jurilovca, deţine 60 hectare din Deltă; Sorin Marin – unul dintre acţionarii principali la trustul media „Caţavencu“, prin intermediul fundaţiei „Anonimul“, Robert Răduţă – prietenul lui Ion Ţiriac şi preşedintele asociaţiei care gestionează fondul de la Balc; Dan Verbina – fost deputat PSD de Tulcea; Sorin Chiuţu – fost director comercial al companiei farmaceutice Relad; Antonios Tirpintiris – şeful lanţului de magazine Megaimage, precum şi afaceristul tulcean Amorel Vătămenescu.

About admin@miscarea