Home >> România ca spectacol >> Sindromul Băsescu nu se tratează cu Ţelina…

Sindromul Băsescu nu se tratează cu Ţelina…

În timp ce poporul telespectator consumă zilnic telenovelele DNA pe pâine, cu frecvenţe mai ceva decât cutremurele din Vrancea, economia de stat pare a­proa­pe în­cremenită. Zadarnic doctorul în drept au­­to­denunţat Ponta încearcă să o peticească tacit sau prin ordonanţe de urgenţă. Nu prea se mişcă, frate! Cu toa­te opintelile FMI şi diagnozele fiscale ale harnicului mi­nis­­tru Vâlcov. TVA e tot TVA. Adică un sfert din orice. Chiar şi din trasul apei de la budă şi înghiţitul să­răciei pe stoma­cul gol. Ca să nu mai vorbim de toate taxele pe servicii aproape inexistente sau nefolositoa­re, servite de-a dreptul pe mămăligă.
Insolenţii rechini econo­mici o ţin lanţ cu falimen­tele, care îi pun la adă­post de amă­răştenii care le-au lucrat tarlaua moca. După ce in­so­lenţii insolvenţi au dat megaţepele bugetului naţional, acum se fac ne­vă­zuţi de pe piaţă şutind cu vali­zele tot ce-a mai rămas „pus de-o parte” din ce nu s-a fu­rat încă. Să dormim liniş­tiţi! Născocesc ei vreo nouă inginerie finan­ciară, în care „băieţii deş­tepţi”, desigur, să se per­pe­tueze la prădat România şi fraierii să furnizeze mă­laiul cu munca lor plă­tită prost şi la post-restant. Parlamentul uninominal su­praponderal, după ce s-a îndeletnicit o vreme doar cu  toc­­­meala imunităţilor soli­cita­te pe bandă de atotputernicul DNA, a uitat să mai producă legi pentru România reală. Şi se face, după mo­delul Cara­mi­tru-Dinescu de la începuturi, că resusci­tează prăfuita revizuire a Cons­titu­ţiei, lă­sată vraişte de pe vremea partajului Anto­nes­cu- Ponta.
Singurele entităţi autohtone care prosperă, în a­ceste vremuri de spectacol jalnic pe banii şi sănătatea noastră sunt hipermarketurile. Care au spoliat banii consumatorilor de E-uri, cu proteine dis­cu­tabile şi otră­vuri ga­rantate. Sunt farmaciile care, în complicitate cu medicii de familie şi „spe­cialiştii” în sănătatea po­porului cotizant, s-au în­mul­ţit ca ciu­percile, câte 2-3 la fie­care colţ de stradă. Pentru a satisface pe deplin înde­let­nicirea ro­­­­­­­mâ­­­nului lipsit de imunitate de a se trata zi de zi de bolile cu care îl îm­bol­nă­veşte „sistemul”. Am de­ve­nit cu toţii pacienţi abo­naţi la otrăvuri şi toxine cu reţete parafate şi puse în plic. Şi, desigur, pros­peră băncile, la fel de năvală pe cap de lo­cuitor, deşi bani circulă nevă­zuţi! Care, potri­vit directivelor mugurisă­riste fac naveta de trei-patru ori pe an, în sus şi în jos, între cursul leu-dolar, euro-leu şi, mai nou, franc elve­ţian doborâtor de leu şi de vieţi omeneşti, pentru a în­groşa doar camăta mas­cată sub formă de dobânzi.
România ca spectacol pa­re să fie cea mai activă com­po­nentă a României rea­­le. Şi tot aşa, de peste 25 de ani. De când Ceauşescu a zburat de pe acoperişul CC fix la UM Târgovişte. Şi s-a întors la Bucureşti ciuruit de gloanţe, acoperit cu o pă­tură milita­ră şi apoi cu pomenile nostalgice anuale, la trista ani­ver­sare.
După transferul în inte­res de serviciu al primarului din Sibiu în jilţul de la Co­troceni, mulţi dintre noi am crezut că am scăpat de Ţa­ra lui Escu. Că Ceau­­şescu nu se mai în­toar­ce cu veş­nica dilemă dacă pe vremea lui am dus-o mai bine sau mai rău… Sigur că şi pe vremea lui Ceaşcă am dus-o fain! Iar acum e clar că o ducem şi mai mişto! Cu două mandate la activ, nici Ion Iliescu nu se simte prea bine la pensie. Iar de Constantinescu ştim doar că s-a retras învins de servicii şi acoperit de pis­truii din că­limara lui Isaia… Doar de Băsescu nu scăpăm! Nici cu Udrea, nici cu Cocoş. Dacă ea era mai bună ca ţelina (şi nu pentru Cocoş!), Dânsul ne-a rămas cicatrice pe piele. Mai rău decât râia. Şi ne tot scărpinăm zilnic…

About Ion Mânzală

ION MÂNZALĂ este jurnalist, realizator TV, scriitor şi editor de carte. Luptător vechi pe „frontul anticorupţie”, autorul locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în Braşov.